Zece oameni, printre care şi un minor, au murit de la începutul anului în urma accidentelor de muncă. Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, a declarat la un briefing de presă că aceste cazuri puteau fi evitate dacă erau respectate cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă.
Şeful Inspectoratului de Stat al Muncii, Dumitru Stăvilă, a spus că 55 la sută dintre accidente s-au produs din vina angajatorului, celelalte – din a salariatului sau vina a fost una comună.
În perioada ianuarie-mai 2013, au fost înregistrate 162 de cazuri de accidentări la locul de muncă, dintre care 28 sunt calificate ca fiind grave. Cele mai frecvente accidente s-au înregistrat în domeniul industriei prelucrătoare şi în cel al construcţiilor.
Potrivit Elenei Carchilan, şef-adjunct al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor (IMS), întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, indiferent de forma lor de proprietate şi de activitate economică, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, poartă răspundere materială pentru prejudiciile cauzate angajaţilor de accidentele de muncă sau la apariția unei boli profesionale.
|
Indiferenţa face victime Astfel de cazuri sunt întâlnite extrem de des de către inspectorii muncii ai sindicatelor. Bărbatul din imagine nu are nici centură de siguranţă, se află la o întălţime extrem de mare, iar un eventual accident de muncă s-ar putea solda, în cel mai fericit caz, cu imobilizarea bărbatului. Potrivit inspectorului Andrei Adam, accidentele de muncă se întâmplă inclusiv din cauza indiferenţei oamenilor. „Această persoană este angajat al unei firme care, în baza unui contract de prestări servicii, execută anumite lucrări la sediul altei companii. I-am întrebat pe responsabilii de la compania beneficiară de ce în acest caz nu sunt respectate elementarele reguli de siguranţă şi mi-au răspuns că bărbatul nu este angajatul lor şi că lor le este indiferent ce se întâmplă”, ne-a relatat Andrei Adam. |
Angajatorul se obligă să le achite salariaţilor accidentați toate cheltuielile de tratament, până la recuperarea capacităţii de muncă. În cazul pierderii acesteia, angajatorul va achită o indemnizaţie unică egală cu un salariu mediu pe ţară din luna anterioară celei în care s-a produs accidentul, înmulţit cu fiecare procent al pierderii capacităţii de muncă. În caz de deces, angajatorul va plăti familiei o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu anual al decedatului, înmulţit cu anii rămaşi până când ar fi împlinit 62 de ani, dar nu mai puţin de 10 salarii medii anuale. Dacă angajatorul refuză să plătească compensaţiile corespunzătoare, salariatul sau moștenitorii acestuia pot să intenteze un proces de judecată.
În cazul răspunderii mixte, totul e învăluit în ceaţă
În aceeaşi perioadă a anului 2012, au fost înregistrate 158 de accidente de muncă, dintre care patru soldate cu deces.
Elena Carchilan precizează că unitatea poate fi scutită de plata indemnizaţiei unice, prevăzută de legislaţia în vigoare, dacă dovedeşte că accidentul de muncă sau boala profesională nu-i poate fi imputată.
Unitatea poate fi scutită de plata indemnizaţiei unice dacă dovedeşte că accidentul de muncă nu-i poate fi imputat |
Dacă reducerea capacităţii de muncă sau decesul lucrătorului a survenit în urma unui accident de muncă nu numai din vina unităţii, ci şi a accidentatului (ca urmare a imprudenţei acestuia), se aplică răspunderea mixtă conform legii şi mărimea indemnizaţiei unice se reduce în funcție de gradul de vinovăţie a accidentatului în producerea accidentului de muncă. Anterior, șeful IMS, Gheorghe Burbulea, a declarat pentru VOCEA POPORULUI că în prezent nu există un mecanism clar de stabilire a indemnizației în cazul răspunderii mixte.
Reguli pentru munca prestată în străinătate
În cazul trimiterii la lucru în alte ţări, în baza acordurilor interstatale sau a altor acorduri încheiate cu unităţi economice din alte state, indemnizaţia unică pentru pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau a unei afecţiuni profesionale în timpul prestării muncii, se plăteşte în modul şi în mărimile prevăzute în aceste acorduri.
În caz că acordurile indicate nu prevăd plata indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau a unei afecţiuni profesionale în timpul prestării muncii în alte ţări, salariul mediu anual pentru calcularea mărimii indemnizaţiei unice se determină în modul stabilit de “Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau a unei afecţiuni profesionale”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 513 din 11 august 1993, pornind de la salariul pe care angajaţii îl primeau până în momentul în care au fost trimişi la lucru în alte ţări.
|
Cifre Din 112 comunicări ale Inspecției Muncii, pe 9 august 2013, colaboratorii Inspectoratului Muncii al Sindicatelor au participat la elucidarea circumstanţelor a 44 de accidente în care au fost implicați membri de sindicat. Astfel, șapte dintre acestea sunt accidente soldate de deces, 21 – accidente grave, iar șase accidente sunt încă cercetate. Dintre aceste accidente, la care a participat IMS, zece sunt în afara muncii (moarte naturală, suicid, nu dețineau raporturi de muncă cu angajatorul etc.) |
În cazul aflării peste hotare mai mult de doi ani, indemnizaţia unică determinată din salariul avut până la plecarea la lucru în alte ţări se va recalcula cu aplicarea coeficientului egal cu raportul dintre salariul mediu lunar pe ţară din anul precedent anului pierderii capacităţii de muncă sau decesului angajatului şi salariul mediu lunar pe ţară din anii ale căror luni au fost incluse în calculul salariului mediu din care s-a determinat suma iniţială a indemnizaţiei unice.
Pentru angajaţii care nu au lucrat înainte de a fi trimişi la lucru în alte ţări, indemnizaţia se va calcula din salariul mediu al angajaţilor din Republica Moldova la una dintre unităţile economice de bază din ramura respectivă sau corespunzător genului de activitate, iar când acesta este imposibil de determinat – pornind de la salariul mediu pe ramura respectivă, cu confirmarea documentară a salariului mediu potrivit profesiei (funcţiei) şi calificării corespunzătoare, similare profesiei (funcţiei) deţinute în alte ţări.
vocea.md
Vocea Poporului